luni, 30 mai 2016

sa cantam zic...


Va amintiti ca v-am spus (de multe ori) cat poate sa cante copilul acesta...? Cand se joaca, cand face baie, cand mergem cu masina, cand mananca (din pacate, da, uneori si cand mananca..), cand..cand.. Va spuneam ca ma prind ce stare de spirit are dupa asta: cand e trist/nervos/suparat NU canta. Altfel..canta cam tot timpul..si prinde foarte usor..(Andrei -mare- spunea ca are ureche muzicala foarte buna, iar eu il cred caci stie el ce spune..)

Daca tot suntem la categoria premiere..ei, bine, ieri, in Cismigiul Copiilor, tanarul cantaret s-a dus dupa muzica si voci de copii si..a ajuns la o scena unde se ingramadeau copii cantaciosi. Karaoke. Aici, una doua, stai ca vrea si el...Era 13,30..eram lesinata de cald, de sete, de foame..dar el nu si nu..ca vrea sa cante si el la microfon, sa faca si el "karoke". Si nu l-a speriat nici coada aia de copii, nici caldura, nici soarele care-l batea direct in sapca lui minioneasca, nici cele doua (aproape) domnisoare, care au cantat foooarte bine (mai exact, una dintre ele a cantat Adele de mi s-a facut pielea de gaina..Am aflat apoi ca domnisoara chiar canta intr-un grup de copii din sectorul 5...). El dorea microfonul, dorea sa cante, asa ca a facut ture- ture la domnul cu microfonul (pe care, baidauei, il stiu din vedere, dar habar n-am cine e si cum il cheama), l-a tras pe ala de pantaloni, de bluza, de mana...pana cand i-a venit randul si i-a dat microfonul si l-a intrebat ce vrea sa cante. A solicitat Wheels on the Bus si...da-i si canta..(si asta desi taman isi muscase limba pana la sange..mai devreme..pe un tobogan gonflabil...)
Acum..nah, ce sa va zic..calitatea cantarii nu vreau s-o comentez...insa pot sa va spun ca am fost impresionata de degajarea lui, de cat de hotarat a fost sa faca asta, de bucuria pe care-o avea pe fata dupa ce-a cantat  :))

Mai vrea, cica. Asa de tare incat m-a dus tot in Cismigiu si dupa masa/somnul de pranz.. Din fericire nu mai era scena aia. Din fericire pentru ca, zau, nu mai aveam niciun chef sa stau iar la coada aia...

De dimineata ma intreba cand mai aduc aia scena sa mai faca si el karaoke??!!!???  :)

p.s.
In ultima vreme ii vad tot mai des fata asta concentrata. Cand isi pune in minte sa faca ceva si este foarte atent la ce face..hop si mutritza concentrata. Cand era mai mic daca nu-i iesea ceva din prima -se oftica maxim si renunta. Ba chiar nu mai incerca acel lucru o buna bucata de vreme...In ultimul timp ma bucur sa vad ca este dornic sa perfectioneze acel "ceva", oricare ar fi el.

p.p.s.
Se poate deduce ca am ratat lansarea Alinei..caci copilul nu s-a mai dat dus din Cismigiu.. Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ...

vineri, 27 mai 2016

Sa fie soare, sa fie carte, sa fie Gradina cu Filme...

Stiti cine e Alina Manole? Sper ca da, iar daca inca nu stiti dati o cautare pe google si va lamuriti. Sau intrati pe siteul ei, sau ascultati-i muzica sau..sau...

Pe Alina am bucuria s-o cunosc de vreo 6 ani? Cam asa.. Am auzit-o la Andrei (Partos) intr-o emisiune, m-am regasit (ca muuulte alte femei) in ce canta ea si-am vrut sa stiu mai multe, apoi am mers la un concert de-al ei, apoi am vorbit cu ea, apoi am aflat ca si Simona, pe care-o stiu de la Elena, o stie si ea pe Alina si uite, mah, ce mica-i lumea :))...apoi ne-am mai vazut la un concert de-al ei, la Nottara, cu putin inainte sa nasc eu...apoi ne-am mai vazut pe la concertele altora..Si apoi..ah, well, cred ca nu ne-am mai vazut demult...

Ei, bine, Alina a scris o carte. Alina, isi lanseaza cartea duminica aceasta. Cartea este pentru copii, "Aventurile Ratoiului Adalbert". Si eu imi propun sa ajung la lansarea ei. Nu numai pentru ca lanseaza o carte pentru copii (despre care stiu sigur-sigur ca va fi un succes, caci Alina si-a pastrat ceva din copilul care-a fost. Care este :P) ci si pentru ca Alina e un om tare fain si tare mi-as dori sa-i fiu alaturi in acel moment. Si pentru ca stiu sigur sigur ca e plina de emotii si mie-mi place tare tare sa stau in preajma oamenilor care traiesc emotiile asa de intens ca Alina :)
Sper sa ne iasa, adica sper sa reusim sa ajungem si mai sper ca, dupa ce ajungem, sa doreasca si Andreiul sa stam cat mai mult pe acolo..

Acolo adica la Gradina cu Filme din Bucuresti, pe 29 mai, la ora 12..
Cititi despre asta si pe pagina/blogul Alinei. De exemplu AICI


.

luni, 23 mai 2016

D-O-R

Daca ar fi sa fac o lista cu dorurile mele cele mai mari..ma gandeam eu ieri...oare ce lipseste cel mai mult din viata mea acum... Nu, nu iesirile cu prietenele, nu filmele nevazute, nu cartile necitite (drept sa spun la carti si filme am inceput sa recuperez...in ultima vreme tot citesc si tot vad filme..), nu mesele la restaurant, nu sesiunile prelungite de shopping...
Daca ar fi sa fac o lista cu cele mai acute doruri ale mele..ah, well..pai...


Mi-e dor de Barcelona. De Rambla, dar si de stradutele fara nume (pentru mine) pe care le-am bautut cu picorul.. De Girona, de curcubeul ala care aparuse in stropii unui aspersor..de plaja si de marea si de sangria AIA..

Mi-e dor de Santorini. De drumul cu masina pana acolo, inclusiv partea de ferry (desi mi-a fost vag rau, cand au fost valuri mai mari)...De plaja cu nisip negru, de plaja cu nisip rosu, de leandrii aia, de terasa cu peste si fructe de mare, de "buticurile" cu kitsch-uri de langa plaja.. De Rafaga, pe care i-am ascultat de nshpe ori pe drum (da, in Grecia aia ascultam Rafaga...ah,well, se mai intampla..)

Mi-e dor de Costa Rica. De oamenii AIA atat de..atat de WOW! De nenea ala, cu fata lui ca un pergament, care mi-a zambit cu gura lui ATAT DE STIRBA, DAR MAI ALES CU OCHII si mi-a spus cum sa aleg drumul corect dintr-o multitudine de drumuri incorecte...De strazile, care n-aveau nume (astea chiar nu aveau) si pe care mereu rataceam iesirile de prin micile lor localitati..De ficusul ala imens, cu gardulet si cu panou ca e protejat de stat, de pe plaja din ..??of, uite, nici nu mai stiu pe care plaja era...De costaricanele cu cururile lor imense si de costaricanii aia pitici :). De ocean, la flux si de plaja aia imensa, reflux..

Asadar...in caz ca n-ati ghicit..cel mai tare si mai tare MI-E DOR DE VACANTA. Si, desigur, de vacanta la apa. Mare, ocean, apa sa fie ..cu plaja.. Daca se poate nu plaja cu semintari si nici cu manele si nici cu prosopul vecinului in fundu' meu si nici cu plodul vecinului in creieru' meu... Hm...Vacanta vine acusica, dar, dat fiind locul unde vom merge...cred ca va trebui sa ma multumesc cu marea si cu plaja...La pachet cu tot restul pe care nu mi l-as dori.
Hai ca merge si asa. Daca ma bag in clopotul meu de sticla (si sunt experta in a face asta cand vreau eu!) ii voi putea ignora.. Sa vad doar marea si plaja..
Un pic mai mult de-o luna...Atat mai avem...

p.s.
Mai stiti cand visam eu la o rulota in care sa ma mut si sa plec in...in lume??:))
Ei, bine, inca mai visez:))))

joi, 19 mai 2016

aoleu si vai de mine...

Ma mir ca mai vrea in apa si azi. Caci vom merge si azi, sa incercam si celalalt instructor, dat fiind faptul ca seara trecuta a fost un fiasco. Nu pot spune ce a fost aiurea pentru ca totul a fost aiurea, cap coada. Singurul lucru bun este ca Andrei INCA mai vrea la inot, la acelasi bazin si ca INCA vrea in apa.
Pot sa va spun ca nu-mi imaginam ca o sa vad copii plangand, instructor si parinti urland la ei, amenintandu-i ca "daca nu intri in apa nu mai facem aia sau ailalta sau nu-ti mai dau aia sau ailalta" sau "de ce te-aduc la bazin, daca nu vrei sa inveti sa inoti?" etc-etc.. N-am vazut atatia parinti "ASA" la un loc niciodata. Nici nu inteleg, recunosc, acest stil de "parenting". Nu stiu de ce trebuie sa obligi un copil sa faca ceva ce nu vrea sau nu-i place sau...Sau nu stiu de ce trebuie sa o faci asa, cu urlete si cu amenintari.. Ok, poate ca se sperie toti la inceput, poate ca le e frica si plang de asta, dar unde mama naibii sunt normele de respect fata de entitatea aia mica din apa? SA-L AJUTI SA DEPASEASCA FRICA, SA FII LANGA EL, SA-L INCURAJEZI...

Cea mai mare problema, dupa pararea mea "neavizata" in materie de cum sa inveti copilul sa inoate: instructorul nu intra in apa. UN OM la vreo..??20..25 de copii??... Sigur, unii mai mari (8-9 ani), unii care stiau deja sa inoate...dar sa nu fie nimeni langa unul de 4 ani si jumate, intr-o apa de 4 m adancime..ma scuzati..dar nu mi se pare ok.
Am intrebat la un moment dat ce se intampla daca, dintr-un motiv sau altul, Andrei scapa de sub brate bagheta aia din? (ce naiba e ea facuta, nu stiu...caci nu intra cu colac, au o bagheta pusa sub brate.) Cica sare imbracat dupa copilul resepctiv, caci "s-a mai intamplat". Adica abia dupa ce incepe tzancul sa se scufunde si sa inghita apa..sare dupa el. Ma scuzati..cu atatia copii in bazin...nu cumva e posibil sa ratezi momentul? Ca poate taman esti cu ochii pe altul, caci nu stau adunati, sunt imprastiati in TOT bazinul, care are dimensiuni mari (ca doar acolo au loc meciuri de polo..hellouuuuuu)...

Cand l-am luat sa-l linistesc putin,instructorul mi-a spus "Asa n-o sa invete niciodata!". Alt destept. Am mai auzit asta de multe ori, de la unii-altii din jur, despre cum nu procedez bine si, de fiecare data, stiau ei mai bine cum, si s-a dovedit ca instinctul meu a fost mai bun decat ce "stiau" ei..atatia altii. Sa mai spui asta si cu el de fata..el care, cand a auzit, l-a apucat si jalea ca el vrea sa invete..de ce sa spuna ca nu o sa invete niciodata..
Sigur ca nu am pretentii sa fii citit carti de parenting domnul, ar fi absurd sa vreau asa ceva, dar macar o abordare mai prietenoasa cu copilul..
Pe de alta parte...cand ATATIA parinti din sala aia aveau aceeasi abordare ca el, cu proprii copii..nu pot decat sa consider ca pur si simplu este "incompatibilitate" in relatia el-noi... si atat. Cu altii merge tehnica asta, noua nu ni se potriveste.. That's all..

Eu una nu-mi amintesc ca nici macar o data sa-mi smulg mana din mana lui cand ma strangea si ma cerea langa el, nu-mi amintesc sa ii fi refuzat vreodata sa fiu langa el cand ii e frica, nu, n-am sa incep s-o fac acum!!!

Asadar..ce-a fost ieri...nu vreau sa repetam.
Vedem azi, cand inteleg ca e alt instructor si cu alta abordare. Care intra in apa, care e mai calm, care cica ar avea alt stil..Vedem..Daca nici azi nu merge..incercam in alt loc. Caci, cum spuneam, cel mai important lucru este ca ANDREI INCA VREA. VREA SI AZI.
:)


P.S.
Mai e una pe care o aud: e baiat, NU TREBUIE sa ii fie frica, NU TREBUIE cocolist (unde prin cocoloseala se intelege a fi langa el, supporting, cand te cere.), NU TREBUIE sa planga sau, daca plange, mai bine urli putin la el ca numai tzancii sau bebelsuii plang, NU TREBUIE..NU TREBUIE..

Te doare capul de cate sfaturi poti primi ca mama de baiat. Eventual de la oameni care n-au crescut in viata lor un baiat sau, si mai si, un copil. Te doare capul, pe bune! :))

miercuri, 18 mai 2016

Iubitorul de apa...

Acum doi ani mergea prima oara la bazin. Un bazin pentru copii. Era tot luna mai, avea 2 ani si 5 luni. Era mic chiar si pentru grupa/bazinul unde mergea. Cel mai mic, dpdv varsta. Fizic era cat altii de 3-4 ani, sa ca "pacalea" usor..Diferentele se vedeau,desigur, la motricitate, la felul in care reactiona la "comenzi" sau la reguli, la disponibilitatea de a auzi/fi atent la ce i se explica.
(am povestit si am lasat si poze aici)

Am intrerupt atunci dupa o luna si un pic: plecase Carmen de la bazinul respectiv, iar cu cine a continuat n-a fost chiar persoana potrivita pentru Andrei/pentru noi.

Anul trecut, cand venea primavara si am auzit ca gradinita unde era urma sa inceapa si cursuri de inot, l-am intrebat a zis "dadadada" si ..cand sa incepem au inceput nenorocirile noastre cu boli si spitale si am primit "halt" de la medic.

Dar el n-a uitat..N-a uitat-o pe Carmen, in special, si n-a uitat ideea de bazin/apa/balaceala. Probabil ca a contribuit si faptul ca am ajuns in fiecare an la Vox si , in fiecare an, a intrat cu Andrei-tatal in piscina. Probabil a contribuit si marea din fiecare an. Este de neuitat faptul ca, la mare, Andrei vrea doar in apa. In apa mare, sa inoate, nu ca ar sti, dar el vrea sa inoate..

Asa ca..aseara ajungand in parcul Floreasca, parcand langa bazin..am incercat apa cu degetul si i-am propus sa vedem ce program au si daca au si cursuri pentru copii... A zis nu, a vrut in parc, am mers in parc..La plecare insa "Haide sa mergem la bazin ca sa intru si sa inot!":)))
Si am mers. Era antrenament de polo. I-am aratat, i-am zis ca si tati al lui a facut sportul acela, ca tot in bazinul ala venea cand era un pic mai mare ca el...
Am gasit o doamna tare draguta, cu care am vorbit, care ne-a dat toate informatiile: programul, tarifele, numele celor care fac cursuri pentru copii, nr de telefon unde s-o sun daca mai am intrebari....Ne-a lasat sa stam pe scaune, in tribuna, sa urmarim antrenamentul..Iar Andrei...well..Andrei nu se mai misca de acolo..Statea acolo fascinat de apa, de oameni, de tot ce vedea...cu barbia tremuranda si lacrimi in ochi pentru ca "sunt tare trist ca nu pot sa intru si eu ACUM in bazin"... A fost convins sa se lase dus de acolo doar cand doamna i-a zis  "haide ca te va aduce maine mami la inot" si cand i-a zis sa mearga cu ea ca sa-i dea "ceva".. (un suc Tedi ...pe care nici n-a vrut sa ma lase sa-l platesc caci mi-a zis ca "pentru un baietel asa special am eu placerea sa-i fac acest cadou"...)
tristutz...

Aseara a adormit povestind cum vom merge azi la inot si..mai mult..cum va arunca si el mingea la poarta, ca baietii aia mari ...

Asa ca..deseara..Floreasca. Inot. Am dat fuga in Decathlon, am luat tot ce ne trebuie...si..sa vedem ce urmeaza..

Sunt tare bucuroasa. Tare tare bucuroasa!!!!

Vine, Vine...

1.Mai.2011 Anul asta am de gand sa batatoresc autostrada aia spre mare!!! Sezonul se deschide in..in...in..FOOOARTE SCURT TIMP! O sa...